DUPĂ REPETIȚIE

Regia: Ioan Cărmăzan

Decor și costume: Inocențiu Ieremia

Light Design: Inocențiu Ieremia

Din distribuție fac parte:

Alina Ilea

Florin Ruicu

Elisa Pîrvan

DUPA REPETITIE este o reprezentare a artistului la apogeul carierei sale, aflat in culmea gloriei, pentru care arta – teatrul si locul lui pe scena – este viata, iar orice altceva este iluzie.
Un teatru vechi. După-amiază. Prin ferestrele invizibile se strecoară o lumină gri indirectă care lasă plafonul şi zidul ignifug în întuneric. Podea în pantă. Cortina e ridicată pe jumătate. Scena e parţial încărcată cu obiecte, recuzită şi panouri de la repetiţia de după-amiază; care s-a terminat acum o oră. Casa mare pare golită de oameni. Lângă rampă se află un fotoliu uzat care a fost în multe piese de Ibsen.
Pe fotoliu stă Henrik Vogler, nemişcat, pare aproape împăiat. Are 109 ani sau poate doar 62. Lângă el se află un stativ cu o copie a piesei deschisă. Marginile sunt pline de notiţe indescifrabile, săgeţi şi cruciuliţe. Nu se întâmplă nimic câteva momente bune. După care se aud paşi. Undeva în spatele scenei se deschide şi se închide o uşă: Anna Egerman apare încet în cercul de lumină toropită care vine din plafon; caută printre obiectele şi mobila din decorul marcat. Până acum nu l-a văzut pe Vogler.

Spațiul scenic, costumele și partea de light design sunt creația scenografului Inocențiu Ieremia.
“Este un spațiu aerisit, gol si poetic. Acesta trăiește mai mult din lumină si oferă acea poezie teatrală ce reiese și din text. Ideea scenei si cea a fenomenului teatral este exprimată prin alăturarea unei culori puternice de restul culorilor palide.
Ideea de a îneca scena de ziare am avut-o cand mi-am dat seama de faptul ca doar făcând rezolvi unele probleme de înțelegere a textului sau a conceptului regizoral. Din acest motiv scena este singura pată de culoare, de vitalitate in acest ocean de păreri.”