Scene Bizare după Urmuz


“Scene Bizare“ sau ” Învățați singurătatea”la Teatrul de Vest!

„Roma pe care am găsit-o era o cetate de cărămizi, dar când am părăsit-o era o cetate de marmură”, spunea Cezar Augustus… şi am început cu această stare, fiindcă cine a fost la spectacolul Scene bizare dupa Urmuz, cu riscul de-a primi toate cărămizile în cap de la fiecare Brutus contemporan… aşadar cel ce-a văzut spectacolul “Scene Bizare“ după Urmuz  a văzut Roma -cetatea de marmură, a văzut Reşiţa aşa cum îi stă bine pusă într-o nouă abordare teatrală şi culturală.

Din suferință se nasc marile capodopere ale oamenirii, pentru că fericirea plictisește, fiind la îndemâna oricui. Sau nu e așa?

Scrierile lui Urmuz  răspund, peste ani, oferind cititorilor și spectatorilor un tablou amplu asupra marilor trăiri ale omului, pentru că fiecare dintre noi trebuie să înveţe singurătatea… Teoretic, apariţia operei „Pâlnia şi Stamate”, ce se înscrie în literatura absurdului, se datorează lui Tudor Arghezi, care a stăruit pe lângă reticentul magistrat Demetrescu-Buzău să colaboreze la revista „Cugetul românesc”, mai ales că „printre cei foarte puţini care vor colabora te-am ales în primul rând pe d-ta”, argumenta  poetul. Ca urmare, Urmuz acceptă şi prozele „ Pâlnia şi Stamate” şi „Ismail şi Turnavitu” au  apărut  în revistă în anul 1922.

Umorul negru al prozei lui Urmuz este construit prin persiflarea clişeelor limbii şi din specularea sensului echivoc al unor cuvinte, pe care regizorul Mihaela Panainte a știut foarte bine  „să le distribuie” în scenă așa cum afirmă și  Nicolae Manolescu care defineşte maniera urmuziană printr-un exemplu concret, dar foarte sugestiv: „Urmuz nu foloseşte pur şi simplu clişeul, dar, schimbându-i intenţionat contextul uzual, atrage deodată atenţia asupra lui. Un lucru asemănător se întâmplă când cineva poartă un costum profesional în afara profesiei sale: un scafandru mergând pe stradă în costumul său subacvatic”.

Rafinamentul dovedit de cheia regizorală al Mihaelei Panainte care a făcut şi adaptarea textului, este într-o notă extrem de fină şi dură în acelaşi timp. Fină pentru sugestiile ce se revarsă din videoproiecţia filmului mut ce declanşează un cod morse ce coboară din fereastra universului peste noi şi dură prin accesibilitatea asumării degradării ce vine prin noi din pâlnia unui televizor sau din aşa zisele graniţe ale absurdului pe care le desenăm complăcându-ne în propria noastră dezolare…gata, în aparență să părăsim corabia ca niște șobolani.

Muzica, luminile, scenografia au îmbrăcat acest spectacol într-un mod foarte lucid, făcând loc pentru fiecare temere, sufocare sau chemare, cărora acvariul propriului suflet le-a ţinut loc de sicriu al efemerităţii umane.

Este un spectacol de colecţie, un mesaj disperat în care actorii au ţinut epilogul unei treceri de la viaţă la moarte , de la supunere la întrebare, într-un decor foarte bine realizat, un acvariu pe pereţii căruia s-a putut scrie, s-a putut vedea, auzii, dar din care nu s-a putut evada… decât prin cel de-al patrulea perete prin care Universul îi privea cu suspiciune şi cu nonşalanţa distanţei ce desparte sufletul de lacrimă.

Am recunoscut în jocul actorilor, o altă Camelia Ghinea, puternică și nonșalantă, i-am aplaudat pe cei trei colegi ai săi, Florin Ibrași, Sorin Fruntelată și Marius Tudor, dar m-am bucurat și de întâlnirea cu debutul celor doi tineri actori, Andreea Bănică și Robert Danci.Dealtfel, Robert Danci s-a impus cu o eleganță actoricească, marca profesorului săuBács Miklós, dominând scena prin personajul pe care l-a încarnat extrem de inteligent .

Distribuția: Andreea Bănică, Florin Ibrași,Camelia Ghinea, Marius Tudor, Robert Danci, Sorin Fruntelată

Univers sonor: Tibor Cári; Grafică video: Sebastian Hamburger; Scenografie: Erika Csegöldi; Regie: Mihaela Panainte

LightDesign: Lucian Moga; Coregrafie: Lavinia Urcan; Regie tehnică: Ilie Stănescu; Regie și Dramatizare: Mihaela Panainte

Premiera spectacolului a avut loc de Ziua Mondială a Teatrului pe 27 martie 2019.

Scenariul dramatic “Scene Bizare“ are la bază volumul în proză al lui Urmuz “Pagini Bizare”.

De la aparitia lor  în „Cugetul românesc”, realizată la îndemnul lui Tudor Arghezi, aceste Pagini bizare ale lui Urmuz  uimesc şi intrigă şi astăzi publicul spectator sau cititor. Fantasticul se îmbină aici cu ironia într-un joc estetic împins până la absurd. Cu subtilitate, autorul provoacă o criză de comunicare în care sintaxa discursului românesc este mereu subminată de înţelesul cuvintelor, criza pe care o rezolvă ironic.

„Omul, dragul meu, e un paradox. O fiinţă ciudată, exotică. Râde când ar trebui să plângă, plânge când ar trebui să râdă, trăieşte fără minte şi moare fără chef. E slab, zilele îi sunt ca iarba”, mărturisea regretatul scriitor israelian,Amos Oz și până la urmă poți să-i  ierți unui om tot…  în afară de absență… Teatrul de Vest devine o prezență de care scena românească avea nevoie de mai bine de un deceniu, o confirmare că la Reșița se face teatru de artă!

Anca Bica Bălălău

 

Urmuz-Experiment am West Theater Reschitza

Uraufführung, West Theater Reschitza / Teatru de Vest Reşiţa, 30. März 2019, Bizarre Szenen nach Urmuz ( “Scene bizare după Urmuz”), Regie: Mihaela Panainte

Ein ganz eigenartiges Experiment ereignete sich am Welttheatertag in Reschitza als die Uraufführung der Produktion „Bizarre Szenen nach Urmuz” dem Publikum präsentiert wurde. Schon im Foyer überraschten die surrealen Filmprojektionen und die begleitende Klaviermusik, gespielt von einem Feuerwehrvirtuosen, dem ein Urmuz-Engel vom Klavierfügel zulauschte.

Der Spielplan des West Theaters Reschitza hat sich mit einer ungewohnten Produktion bereichert, das den Geschmack des Publikums auf die Probe stellt und zugleich eine andere Art Theater vorschlägt, eine Dramatisierung der Regisseurin Mihaela Panainte, die neue Perspektiven zu öffnen versucht. Eigentlich handelt es sich um die Bearbeitung von Puşa Roth, die für die Theaterwelt die Prosa von Urmuz umsetzte, die dann als Textvorlage für die Reschitzaer  Produktion diente. „Unsere Welt entspricht der von Urmuz – die sich durch Gewalt auszeichnet. Die Gewalt in den Texten von Urmuz ist diejenige Gewalt, mit der wir stets konfrontiert sind und deshalb kann ich behaupten, dass Urmuz, überraschender Weise, unser Zeitgenosse ist.“ – meint Mihaela Panainte, die ihre Position den Urmuz Texten gegenüber erläutert und implizit den Ausgangspunkt ihrer Inszenierung erklärt: „Die Welt des Absurden hatte mich stets fasziniert, insbesondere die Kluft zwischen dem Wort und dem Sinn, die das Dasein des modernen Menschen bestimmt. Bei Urmuz verfolgt das Wort nicht unbedingt die Notwendigkeit der Logik und des Sinns, denn es verwandelt sich in ein Fluidum in einem imaginären Kommunikations-Raum. Über Urmuz konnte ich das Komische erneut entdecken. Seine Gestalten sind periphäre Wesen, die ein marionettenhaftes Dasein erleben und dieselbe morsche Luft einatmen, wie bei Beckett oder Ionesco.“

Es ist ein mutiges Unterfangen in einer Kleinstadt wie Reschitza ein Avantgardeprojekt aufzustellen, sogar mit der Perspektive an dem Nationalen Theaterfestival in Bukarest teilzunehmen. Diesbezüglich ist es begrüßenswert, dass der Intendant des West-Theaters aus Reschitza, Florin Gabriel Ionescu, das ungewohnte, neuartige Projekt annahm und seiner Ausführung das entsprechende Vertrauen zeigte. Die Zusammenarbeit mit Tibor Cári (Musik), Sebastian Hamburger (Video-Graphik), Erika Csegöldi (Bühnenbild), Lucian Moga (LightDesign), Lavinia Urcan (Choreographie), Ilie Stănescu (Regietechnik) sorgte für den Erfolg.

Mihaela Panaintes Produktion bewegt sich in einer absurden Welt, die teilweise an Kafkas Prozess erinnert, ebenfalls als Theaterprojekt von der Regisseurin inszeniert. Kafka und Urmuz vertreten das Absurde und ihre Kontamination führt zur Überlappung der Ebenen, wobei ein surreales Weltbild entsteht. Die kafkaeske-urmuzische Atmosphäre wird über das Bühnenbild suggeriert, ein riesengroßer durchsichtiger Würfel, eine Art Aquarium, das enge Universum der in ihm gefangenen Gestalten darstellend, wobei nur ein illusorisches Fenster es erlaubt das Weite des Universums zu erahnen, zu erträumen. Die traumhafte Welt ist weit weg entfernt von der Wirklichkeit, wobei alle Gestalten aus einer anderen Dimension zu kommen scheinen. Sie bewegen sich in einer alptraumhaften Welt, von Platzangst beherrscht, als Folge der Raumenge, die in ihrem Dasein permanent Spannung auslöst. Beeindruckend ist die Körpersprache, die alle minimalistischen Szenen verbindet, im Einklang mit der Musik und dem atmosphärischen Lichtspiel. Der Fokus gilt der Aussage des Textes, stets mit den entsprechenden Bewegungen gekoppelt – wobei bizarre, oft groteske und surreale Bilder entstehen. Eine besondere Aufmerksamkeit wird der Bewegung und dem Rhythmus geschenkt, denn sie sollen das Absurde hervorrufen. Die Schauspieler haben den Rollen entsprechend ihre eigenen mechanisch wirkenden Gebärden, die Anfangs Komik hervorrufen, aber almählich ins Groteske führen, eine regelrechte Aufforderung für alle Mal anders Theater zu spielen. Camelia Ghinea, Andreea Bănică, Florin Ibraşi, Robert Danici, Marius Tudor, und Sorin Fruntelată ist es gelungen das Universum URMUZ darzustellen, das einer eigenen Logik unterworfen ist. Und so entsteht eine Vorstellung, die sich an der Grenze des absurden Theaters bewegt, des Bildertheaters, abgerundet mit nonverbalen Szenen, die dem Zuschauer volle Konzentration abverlangt. Um die subtilen Nuancen wahrzunehmen ist es bestimmt empfehlenswert diese Inszenierung mehrmals zu sehen, ohne auf den Genuss des Gespielten zu verzichten.

www.adz.ro

De Ziua Mondială a Teatrului “Scene Bizare“ la Teatrul de Vest!

Ziua Mondială a Teatrului va fi sărbătorită de Teatrul de Vest într-un mod avangardist, pe 27 martie, de la ora 19,  cu premiera spectacolului “Scene bizare după Urmuz”.Scenariul dramatic “Scene Bizare“ are la bază volumul în proză al lui Urmuz “Pagini Bizare”.

Inedit şi provocator, dar şi o lecţie veritabilă de teatru, acest spectacol poate fi încadrat într-un portofoliu de excelenţă repertorială, ceea ce poate însemna o deschidere către lumea bună a scenei româneşti.

Regizorul invitat de managerul Teatrului de Vest, Florin Ionescu, este un nume de referinţă în peisajul teatral naţional, afirmându-se şi bucurându-se de aprecierea unor consacraţi oameni de teatru din ţară şi de peste hotare, remarcându-se prin conduita alegerilor artistice ce dau dovadă de curaj şi totodată de profesionalism, în aceste timpuri când  foarte mulţi din breasla sa se orientează către spectacole uşoare şi efemere.

Dealtfel,  Mihaela Panainte este absolventă a Liceului „Dinu Lippati”“ din București unde a studiat canto clasic timp în care, apoi a urmat secțiea de canto și regie de operă a Conservatorului „Gheorghe Dima“ din Cluj. În anul 2006 montează opera Vocea Umană de Francis Poulenc la Casa Tranzit din Cluj, iar în 2007, ca lucrare de diplomă, opera Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni la Opera Maghiară de Stat.

Primul text pe care l-a abordat a fost Delir în doi, în trei… în câţi vreţi de Eugène Ionesco, în 2007, în teatrul ei independent Uthopia Theater de la Fabrica de Pensule din Cluj, spațiu în care regizoarea și-a desfășurat activitatea timp de cinci ani. Au urmat, tot de Ionesco, Scaunele, în 2010, Iona de Marin Sorescu, la Salina Turda în 2013, performance-ul lui Marian Ilea și Mircea Bochiș, Medio Monte la Colonia de Pictură de la Baia Mare și Noul locatar de Ionesco la Teatrul Municipal Baia Mare, în 2014, Cartea bătrânilor după poemul lui Domokos Szilágyi, în 2016, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, după care a descifrat regizoral  un text prin excelență încriptat, Procesul de Franz Kafka, dar a fost şi la Berlin ca să  obţină de la Nobelul Bănăţean, Herta Muller, acordul de a monta  Ţinuturile Joase.

Tânăra şi talentata artistă, Mihaela Panainte este cu siguranţă un regizor feminin ce domină prin originalitate lumea teatrală românească.

„Lumea în care trăim este o lume urmuziană prin excelenţă”

„Mereu am fost atrasă de universul absurdului, de această alienare care îl pândește pe omul modern în spațiul tot mai accidentat dintre cuvânt și sens. La Urmuz, cuvântul nu pretinde necesitatea logicii și sensului. Decorticat de această pretenție, care fundamentează iluzia comunicării, cuvântul devine o materie fluidă pentru spațiul imaginar. Prin Urmuz am redescoperit comicul. Personajele lui sunt ființe inconsiștente, periferice, transformate uneori de autor într-o aglomerare de obiecte. Ele sunt condamnate la o o existenţă maşinală care respiră acelaşi aer putred, ca eroii beckettieni sau ca personajele ionesciene.Partea cu adevărat dificilă a fost să transpun muzica textului urmuzian în dialog.

Lumea în care trăim este o lume urmuziană prin excelenţă, iar atunci când spun urmuziană, vreau să spun că este violentă prin excelenţă. Cruzimea din scrierile lui Urmuz este cruzimea cu care ne întâlnim deseori. Urmuz este, în mod surprinzător, contemporanul nostru”, mărturiseşte regizorul Mihaela Panainte.

Acest spectacol, unic la această oră în România, este o introspectivă ce se defineşte ca o paralelă între lumea secolului trecut şi cea actuală, ce se zbate în aceeaşi maladie, în aceleaşi bizare tristeţi determinate de lipsa de Ideal.

Anca Bălălău

radioresita.ro



Scene bizare la Teatrul de Vest din Reșița! Absurdul și comedia se împletesc pe scena Palatului Cultural!

Absurdul și comedia neagră pun stăpânire în această seară pe scena Palatului Cultural din Reșița, unde va fi prezentată, începând cu ora 19:00 premiera spectacolului „Scene bizare după Urmuz”. Este cea de-a patra premieră din acest an a Teatrului de Vest din Reșița, iar reprezentanții instituției promit un spectacol cu totul deosebit, un spectacol care, conform regizorului Mihaela Panainte, are mari șanse să ajungă la Festivalul Național de Teatru, eveniment la care teatrul reșițean nu a mai participat din anul 2003.

Este un lucru foarte curajos să vrei să faci un Urmuz la Reșița. Recunosc că am avut puține emoții. În schimb, cred că este foarte important ca în orașele mici să avem mai mult curaj și să facem anumite proiecte de avangardă, să nu așteptăm să le facem doar în teatrele naționale și teatrele mici să nu aibă această posibilitate să ajungă la festivalul național.

Venirea mea la Reșița este un lucru foarte important pentru mine. Este primul meu spectacol de comedie, o comedie neagră ce e drept. Mă bucur foarte mult că Florin Ionescu a avut acest curaj, să accepte acest text din partea mea și le mulțumesc tuturor actorilor pentru că am avut o lună intensă, cu 10 ore de repetiții pe zi, au fost deschiși pentru această provocare”, a declarat Mihaela Panaite, în cadrul conferinței de presă în care a fost prezentata premiera spectacolului de astăzi.

Mihaela Panaite nu este doar regizorul acestui spectacol, care promite să fie o experiență cu totul inedită pentru reșițeni, ea semnând și adaptarea pentru scenă a volumului în proză al lui Urmuz „Pagini Bizare” .

Mereu am fost atrasă de universul absurdului, de această alienare care îl pândește pe omul modern în spațiul tot mai accidentat dintre cuvânt și sens. La Urmuz, cuvântul nu pretinde necesitatea logicii și sensului. Decorticat de această pretenție, care fundamentează iluzia comunicării, cuvântul devine o materie fluidă pentru spațiul imaginar. Prin Urmuz am redescoperit comicul. Personajele lui sunt ființe inconsiștente, periferice, transformate uneori de autor într-o aglomerare de obiecte. Ele sunt condamnate la o existenţă maşinală care respiră acelaşi aer putred, ca eroii beckettieni sau ca personajele ionesciene”, explica Mihaela Panaite.

Din distribuție fac parte actorii reșițeni Camelia Ghinea, Florin Ibrași, Marius Tudor și Sorin Fruntelată, precum și doi actori din Arad, Andreea Bănică și Robert Danci, ambii proaspăt absolvenți ai Facultății de Teatru și Film din Cluj-Napoca. Toți cei șase actori care vor putea fi admirați pe scenă în această seară s-au declarat încântați de rezultatul muncii lor, considerând participarea la acest proiect ca fiind o adevărată provocare, din care au avut multe de învățat.

În primul rând a fost o întâlnire frumoasă, Am avut parte de o echipă tânără, o echipă fantastică, pe care vă spun din start că o iubesc, o ador. Mi-ar plăcea să știu că îi am lângă mine permanent. (…)

Este o echipă foarte atentă la detalii, care ne-a cerut să facem altceva, ne-a urmărit fiecare mișcare a degetului. Nu au fost atât de atenți la cum spui, ci la felul în care corpul exprimă ceea ce faci și ceea ce spui. (…) Eu îi mulțumesc managerului Florin Ionescu că a adus o astfel de echipă la Reșița. Mi-era dor să lucrez cu oameni profesioniști”, a declarat Camelia Ghinea.

Cei care ratează premiera din această seară, vor avea ocazia să vizioneze spectacolul „Scene bizare după Urmuz” sâmbătă, 30 martie, tot de la ora 19:00.

reper24.ro

 

Cea mai „bizară” premieră a Teatrului de Vest Reșița

„Scene bizare după Urmuz” va avea premiera mâine de la ora 19.00 la Teatrul de Vest din Reșița și este unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte ale instituției de cultură. Regizoarea Mihaela Panainte spune despre piesă că are toate şansele să ajungă la Festivalul Naţional de Teatru de anul acesta.
Reșițenii vor avea parte de o nouă premieră a teatrului din Reșița. Miercuri, 27 martie, de Ziua Mondială a Teatrului, de la ora 19.00, pe scena Teatrului de Vest va fi prezentat spectacolul „Scene bizare după Urmuz”, spectacol realizat de Mihaela Panaite. Regizoarea își numește spectacolul, bazat pe mișcare, o comedie neagră în care lumea onirică a lui Urmuz va putea fi privită ca într-un acvariu de către spectactorii reșițeni.
Mereu am fost atrasă de universul absurdului, de această alienare care îl pândește pe omul modern în spațiul tot mai accidentat dintre cuvânt și sens. La Urmuz, cuvântul nu pretinde necesitatea logicii și sensului. Decorticat de această pretenție, care fundamentează iluzia comunicării, cuvântul devine o materie fluidă pentru spațiul imaginar. Prin Urmuz am redescoperit comicul. Personajele lui sunt ființe inconsiștente, periferice, transformate uneori de autor într-o aglomerare de obiecte. Ele sunt condamnate la o o existenţă maşinală care respiră acelaşi aer putred, ca eroii beckettieni sau ca personajele ionesciene. Partea cu adevărat dificilă a fost să transpun muzica textului urmuzian în dialog”, spune Mihaela Panainte.
Proiectului i s-au alăturat și actorii arădeni Andreea Bănică și Robert Danci, care au fost primiți cu brațele deschise de către colegii reșițeni. De altfel și unii și alții au declarat că „Scene Bizare după Urmuz” este unul dintre cele mai inedite proiecte de artă la care au lucrat.
„Colaborarea cu regizorul Mihaela Panainte, coregraful Lavinia Urcan, cu scenograful Erika Csegoldi, ne-a impus să fim altfel decât suntem de obicei, o echipă foarte atentă la detalii. Repetiţiile au fost întrerupte pentru a atenţiona actorul că se duce pe zona lui de confort, lucru cu care noi ne întâlnim foarte des, e-adevărat, în ultima vreme am avut parte de regizori care au lăsat libertate actorului. Aici nu s-a mai întâmplat la fel, s-a cerut ca actorul să facă exact ce i s-a spus, ce a gândit regizorul. Propunerile actorilor au fost acceptate sau refuzate, dar cu argumente, iar lucrul a fost senzaţional de frumos“, a declarat actrița Camelia Ghinea.
Din distribuție fac parte Andreea Bănică, Camelia Ghinea, Florin Ibrași, Marius Tudor, Robert Danci, Sorin Fruntelată. Univers sonor este sigurat de Tibor Cári, grafică video este semnată Sebastian Hamburger, scenografie de către Erika Csegöldi, lightDesign îi aparține Lucian Moga, iar coregrafia Laviniei Urcan. Adaptarea scenică și regia sunt semnate de Mihaela Panaite.

Scene bizare – o gură de aer absurd pentru teatrul reșițean

Premieră cu totul aparte pe scena Teatrului de Vest din Reșița, o premieră bizară și absurdă, așa cum n-au mai avut ocazia spectatorii să vadă. Un regizor tânăr, cu imaginație bogată și viziune aparte vine să răstoarne chiar și lucrurile cu care actorii cu tradiție de la Reșița erau obișnuiți.

„Scene bizare după Urmuz” este cea de-a patra premieră a Teatrului de Vest din Reșița pe anul 2019, o piesă care vine să dea peste cap tot ce știau reșițenii despre teatru. Bazată pe volumul de proză „Pagini bizare” al lui Urmuz, piesa a fost adaptată pentru scenă de Mihaela Panainte, ale cărei spectacole au mai participat la festivaluri naționale, așa că speranța este mare și vis a vis de premiera de la Reșița, programată miercuri, 27 martie, ora 19 și care va mai putea fi vizionată și sâmbătă, 30 martie, de la aceeași oră.

„E un lucru foarte curajos să vrei să faci un Urmuz la Reșița. Recunosc că am avut puține emoții, dar cred că e important ca în orașele mici să avem mai mult curaj și să facem anumite proiecte de avangardă, să nu așteptăm să le facem doar în teatrele naționale și teatrele mici să nu aibă această oportunitate de a ajunge la festivaluri naționale”, a declarat tânăra regizoare.

Povestea „Scenelor bizare după Urmuz” se bazează mai mult pe mișcare scenică, gesturi, expresii ale feței, decât pe cuvinte. Cu personaje fantastice, nimic nu mai seamănă cu realul. Inclusiv spațiul în care joacă actorii este unul neconvențional, fiind vorba despre o cutie închisă cu pereți din sticlă, plasată în anii ‘60, ceea ce îi ține pe actori într-o lume de vis, o lume claustrofobă. Este primul spectacol de comedie, o comedie neagră, al Mihaelei Panainte, cea care spune că a lucrat intens cu actorii timp de o lună, cu 10 ore de repetiții pe zi. Scenariul este de fapt un colaj inventat de Mihaela pentru scenă. „E greu să faci din proză un dialog pentru teatru”, recunoaște regizoarea.

Din distribuție fac parte 4 actori ai Teatrului de Vest, selectați de Mihaela Panainte după o analiză atentă: Camelia Ghinea, Florin Ibrași, Marius Tudor și Sorin Fruntelată, dar și doi actori din Arad, proaspăt absolvenți ai Facultății de Teatru și Film din Cluj-Napoca: Andreea Bănică și Robert Danci.

„Cred că pentru toți actorii a fost o provocare, dar o provocare frumoasă. Am avut parte de o echipă tânără pe care vă spun din start că o iubesc. Mi-ar plăcea să știu că îi am lângă mine permanent. Este o echipă foarte atentă la detalii, care ne-a cerut să facem altceva, ne-a urmărit fiecare mișcare a degetului. Nu au fost atât de atenți la cum spui lucrurile, ci la felul în care corpul exprimă ceea ce faci și ceea ce spui. Repetițiile au fost întrerupte mai mult de faptul că actorii intrau din nou în zona lor de confort. Eu îi mulțumesc managerului Florin Ionescu că a adus o astfel de echipă la Reșița. Mi-era dor să lucrez cu oameni profesioniști”, a declarat Camelia Ghinea.

Punerea în scenă a absurdului a fost o provocare pentru toți actorii selectați, însă, după cum spune Sorin Fruntelată, „noi, actorii care avem ceva state pe aici, prin Reșița, aveam nevoie de o gură de aer de genul ăsta. Nu am mai avut parte de asemenea text, de asemenea scenografie, mișcări din astea animalice, bizare, ciudate. Fiecare am avut câte ceva de învățat”.

Mihaela Panainte este sigură că spectacolul este făcut pentru Festivalul Național de Teatru. „Sunt convinsă că vom ajunge la Festivalul Național cu acest spectacol, pentru că teatrul din Reșița merită să facă performanță”.

„Scene bizare după Urmuz”, noua premieră a teatrului reşiţean

Teatrul de Vest Reşiţa prezintă miercuri 27 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, de la ora 19.00, premiera spectacolului „Scene bizare după Urmuz”. Regizoarea Mihaela Panainte spune despre piesă că are toate şansele să ajungă la Festivalul Naţional de Teatru de anul acesta şi tocmai de aceea reşiţenii nu ar trebui să lipsească din sala de teatru. De această dată, actorii ce vor urca pe scena reşiţeană au o misiune mai specială, piesa în sine fiind una bazată pe mişcare scenică şi mai puţin pe dialog.

„Mereu am fost atrasă de universul absurdului, de această alienare care îl pândește pe omul modern în spațiul tot mai accidentat dintre cuvânt și sens. La Urmuz, cuvântul nu pretinde necesitatea logicii și sensului. Decorticat de această pretenție, care fundamentează iluzia comunicării, cuvântul devine o materie fluidă pentru spațiul imaginar. Prin Urmuz am redescoperit comicul. Personajele lui sunt ființe inconsiștente, periferice, transformate uneori de autor într-o aglomerare de obiecte. Ele sunt condamnate la o o existenţă maşinală care respiră acelaşi aer putred, ca eroii beckettieni sau ca personajele ionesciene. Partea cu adevărat dificilă a fost să transpun muzica textului urmuzian în dialog”, spune Mihaela Panainte.

Echipa care lucrează la acest proiect este formată din actori din Arad, dar şi de la Reşiţa: Andreea Bănică, Camelia Ghinea, Florin Ibrași, Marius Tudor, Robert Danci, Sorin Fruntelată. Univers sonor: Tibor Cári, grafică video: Sebastian Hamburger, scenografie: Erika Csegöldi, lightDesign: Lucian Moga, coregrafie: Lavinia Urcan, iar regia tehnică este asigurată de Ilie Stănescu.

Reşiţenii vor avea ocazia să intre în sala de teatru pentru a viziona piesa şi sâmbătă, 30 martie, de la ora 19.00.

Mianda Mladin

argument-cs.ro

 

Un spectacol cu miză din „Pagini bizare“ de Urmuz

Echipa care a trudit la „Scene bizare după Urmuz“ s-a prezentat în faţa presei într-o manieră surprinzătoare. Înşiraţi pe scenă, având drept punct de sprijin decorul, toţi cei care au contribuit la această nouă premieră naţională, de la actori, regizor, coregraf, scenograf până la director, au ţinut să-şi facă cunoscute argumentele pentru care anunţă un altfel de spectacol.

Asta pentru că miercuri, 27 martie 2019, de la ora 19.00, chiar de Ziua Mondială a Teatrului, Teatrul de Vest prezintă în premieră naţională o comedie neagrăconcepută de regizorul Mihaela Panainte din „Pagini bizare“. Dramatizarea este, de fapt un colaj din cele 50 de pagini care reprezintă laolaltă opera lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, scriitorul rebel care avea să se sinucidă la 40 de ani fără motiv. S-a mai prezentat în 2018 o premieră Urmuz, la Târgu-Mureş, o biografie poetică după viaţa şi opera scriitorului, spectacol conceput de Gavril Pinte din patru texte urmuziene, însă ceea ce propune Mihaela Panainte vizează experienţa ei pe scena clujeană cu Kafka („Procesul“) şi fascinaţia pentru universul urmuzian: „Dacă la Kafka personajele apar într-o dimensiune a visului, dar personajele seamănă cu cele din real, la Urmuz, toată acţiunea se întâmplă tot într-o dimensiune onirică, în schimb, personajele sunt fantastice şi nu seamănă nimic cu realul. Pentru mine a fost o provocare, fiindcă întâlnirea dintre cei doi îţi dă posibilitatea să-ţi exersezi imaginaţia, apropo de lumile onirice, de planurile suprapuse“.

Decorul este un spaţiu închis într-un cub de sticlă plasat în anii 1960, care sugerează mai degrabă o instalaţie de tip acvariu, o lume închisă într-o cutie transparentă menită să ilustreze tocmai lumea lui Urmuz, o lume claustrofobă, coşmărească: „Îmi doream ca încă de la început, actorii să aibă această tensiune asupra spaţiului“, a explicat regizoarea.

După o lună de repetiţii intense, de câte zece ore pe zi, actorii şi-au exprimat, rând pe rând, bucuria de a face parte din proiectul acestui spectacol. Mai în glumă, mai în serios, fiind vorba de mai multă mişcare pe scenă decât de replici, actorii au fost storşi de kilogramele acumulate de sărbătorile de iarnă, deci cu atât mai recunoscători că au fost distribuiţi în spectacol. Alături de actorii reşiţeni avem de-a face, din nou, cu doi actori arădeni tineri, care au mulţumit pentru şansa de a fi fost distribuiţi, şi-anume, Andreea Bănică şi Robert Danici. Din distribuţie mai fac parte actorii reşiţeni Camelia Ghinea, Marius Tudor, Sorin Fruntelată şi Florin Ibraşi, despre care regizoarea a spus că i-a ales cu mare atenţie, exigentă cu propria viziune asupra universului urmuzian.

Camelia Ghinea a fost entuziasmată de intransingenţa regizorală vizavi de libertatea actorului, în sensul bun: „Colaborarea cu regizorul Mihaela Panainte, coregraful Lavinia Urcan, cu scenograful Erika Csegoldi, ne-a impus să fim altfel decât suntem de obicei, o echipă foarte atentă la detalii. Repetiţiile au fost întrerupte pentru a atenţiona actorul că se duce pe zona lui de confort, lucru cu care noi ne întâlnim foarte des, e-adevărat, în ultima vreme am avut parte de regizori care au lăsat libertate actorului. Aici nu s-a mai întâmplat la fel, s-a cerut ca actorul să facă exact ce i s-a spus, ce a gândit regizorul. Propunerile actorilor au fost acceptate sau refuzate, dar cu argumente, iar lucrul a fost senzaţional de frumos“, a adăugat Camelia Ghinea.

Curajul de a propune unui public conservator, prin excelenţă, un teatru al absurdului, îi revine manageruluiFlorin Gabriel Ionescu, care şi-a expus miza: „Da, asta e miza noastră acum, să încercăm cu acest spectacol să ajungem în festivaluri“.

Alte semnături pe acest spectacol: Tibor Cari – univers sonor; Sebastian Hamburger – grafică video; Lucian Moga – light design; Ilie Stănescu – regia tehnică. După premiera de miercuri seara, următorul spectacol va avea loc sâmbătă, 30 martie 2019, de la ora 19.00.

Alexandra Gorghiu

caon.ro

 

Scenariul dramatic Scene Bizare are la bază volumul în proză al lui Urmuz “Pagini Bizare” .

Mereu am fost atrasă de universul absurdului, de această alienare care îl pândește pe omul modern în spațiul tot mai accidentat dintre cuvânt și sens. La Urmuz, cuvântul nu pretinde necesitatea logicii și sensului. Decorticat de această pretenție, care fundamentează iluzia comunicării, cuvântul devine o materie fluidă pentru spațiul imaginar. Prin Urmuz am redescoperit comicul. Personajele lui sunt ființe inconsiștente, periferice, transformate uneori de autor într-o aglomerare de obiecte. Ele sunt condamnate la o o existenţă maşinală care respiră acelaşi aer putred, ca eroii beckettieni sau ca personajele ionesciene.

Partea cu adevărat dificilă a fost să transpun muzica textului urmuzian în dialog.

Lumea în care trăim este o lume urmuziană prin excelenţă, iar atunci când spun urmuziană, vreau să spun că este violentă prin excelenţă. Cruzimea din scrierile lui Urmuz este cruzimea cu care ne întâlnim deseori. Urmuz este, în mod surprinzător, contemporanul nostru.

Mihaela Panainte

 

Scene bizare după Urmuz

Dramatizare de Mihaela Panainte

Distribuția:
Andreea Bănică,
Camelia Ghinea,
Florin Ibrași,
Marius Tudor,
Robert Danci,
Sorin Fruntelată

Univers sonor: Tibor Cári
Grafică video: Sebastian Hamburger
Scenografie: Erika Csegöldi
Regie: Mihaela Panainte
LightDesign: Lucian Moga
Coregrafie: Lavinia Urcan
Regie tehnică: Ilie Stănescu

Manager: Florin Gabriel Ionescu

Comunicat de presă-Scene bizare după Urmuz